Friday, March 31, 2017

Blestemul inovatiei

O sa incerc sa incep articolul asta cu gerunziul ala folosit mereu de politia rutiera, cand ti se dicteaza o declaratie pe proprie raspundere. Bam, get it? In fine, revenind.
Fiind vineri, fiind eu intr-o pana de chef vizavi de modul absolut incoerent al pseudo societatii noastre si nedorind sa scriu despre subiectele reale, mi-am amintit de un fleac care ne face sa ne purtam ca niste albine deorientate. Nevoia de inovatie acolo unde nu este nevoie. A, stiu, e un subiect total neatragator fara de altele. Dar vezi tu, nu ai loc de argumente atunci cand 

Oamenii sunt fericiti ca toate tarile isi trimit soldati aici sau la granita cu noi. Oare unde credeti ca se vor bate soldatii aia, daca rahatul loveste ventilatorul?
Oamenii sunt fericiti ca a fost ales X sau Y, desi PIB-ul nostru scade constant de 27 de ani, iar datoria pe cap de vita furajata creste constant de 27 de ani. Indiferent de X sau Y. E ok.
Oamenii se cearta cine cu cine are voie sa si-o traga. 
Oamenii cred ca este ok coruptia unora pentru ca a celorlalti e mai mare.
Oamenii merg la vot dupa care vor revolutie. Dupa ce au votat. 
In fine. Romanisme. 

...si atunci, ma leg de chestia asta cu inovatia. Tot mai multi oameni pe care ii cunosc par prinsi in filmul asta. Cand vorbesc despre pasiunile lor. Despre slujbele lor. Cred ca si despre cum si-o trag. Oamenii cauta metode sa se dezvolte, sa experimenteze, sa inoveze si sa se autodepaseasca. Mama!.. Pana si teroristii se autoradicalizeaza. Cuvintele cheie ale perioadei asteia. E o reala cursa a depasirii momentului in care te afli. Bun sau rau, nici nu conteaza, totul e sa mergi mai departe, sa nu stai pe loc. Ce aveti, frate? 
Problema mea este simpla; privitul asta catre viitorul ipotetic si nicicand fixat, catre un orizont fara un scop, fara o tinta reala, aduce o naturala nemultumire fata de situatia in care te gasesti. Iar asta ne face pe toti sa ne simtim mereu pe minus. In plus, schimba sisteme care nici macar nu au apucat sa fie implementate si sa functioneze. Le schimba fara sa fie nevoie. Ne face sa nu mai respectam nimic pentru ca este invechit sau pentru ca noi stim mai bine si avem o idee noua. Ca o ceata de muncitori care se cearta ca gaitele si incearca, pe rand, ideile mai mult sau mai putin reusite ale celui care e mai tare in gura. Desi exista, undeva, nebagate in seama, planurile inginerului. Ieri am cunoscut un tip care facuse marcase doua reusite profesionale. Doua. Avea deja intrarea facuta pentru urmatoarele, dar era dezamagit ca nu are unde sa evolueze, sa se dezvolte. In acelasi timp, vorbea despre nevoia de continuitate, nu de tunuri financiare. Incercam sa imi dau seama daca e ironic sau doar confuz. Chestia asta se vede in majoritatea alegerilor noastre. De la schimbarea programei scolare din 2 in 2 ani, la interfata site-urilor sau la criteriile de evaluare. Oamenii au intrat intr-o faza accelerata a existentei, pe care o catalogheaza eronat drept evolutie. Si cand reperele tale fluctueaza de pe o zi pe alta, cand mergi pe dublu standard, cand respingi ceea ce exista fara un temei real, intri intr-o zona nesigura, unde reperele se estompeaza. Ca atunci cand esti pilit si simti ca ai idei bune. Schimbarea nu presupune neaparat geniul. Serios. Bili Gheitzi sunt putini, iar geniul lor sta tocmai acolo ca vad unde este nevoie de schimbarea pozitiva, care va aduce un plus.
Pe cuvantul meu ca nu am vrut sa fiu asa serios, m-a luat valul cumva. E si vineri, cum ziceam. Si, cum vreau sa ma autodepasesc si eu, normal, voi introduce un sistem care prevede ca vinerea sa fie noua sambata. Asa ca va las, spor la treaba astorlalti care o ardeti invechit.

No comments: